Cât produce un sistem fotovoltaic de 5 kWp în Cluj, lună de lună

Un sistem fotovoltaic de 5 kWp în Cluj-Napoca, cu panouri orientate spre sud, înclinate la 35° și fără umbre, produce în medie aproximativ 6.060 kWh pe an, potrivit datelor PVGIS ale Comisiei Europene. Iulie e luna cea mai bună (circa 700 kWh), iar decembrie cea mai slabă (circa 215 kWh), de peste trei ori mai puțin.

Mai jos vezi cum se distribuie producția pe an, ce o influențează și cum verifici cifra pentru acoperișul tău.

De unde vin cifrele?

PVGIS este instrumentul Centrului Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene. Folosește date satelitare de iradiere solară și date meteo pe mai mulți ani și calculează producția estimată a unui sistem pentru o locație, o orientare și o înclinare date. Pe aceleași date se bazează și calculatorul nostru solar.

Am rulat noi calculul în PVGIS 5.3 (baza de date PVGIS-SARAH3), pentru Cluj-Napoca: rezultă circa 1.212 kWh pe an pentru fiecare kWp instalat, spre sud, la 35°. Înmulțit cu 5 kWp, ies aproximativ 6.060 kWh pe an. Alte surse dau 1.100–1.200 kWh/kWp; diferențele vin din ipoteze: pierderile considerate, tipul de panouri, înclinarea exactă și setul de date.

Ipotezele, pe scurt:

• locație: Cluj-Napoca;
• putere instalată: 5 kWp;
• orientare: sud;
• înclinare: aproximativ 35°;
• fără umbre;
• pierderi de sistem de 14% (cabluri, invertor, temperatură, murdărie), valoarea standard din PVGIS.

Rezultatul e o medie pe termen lung, nu o promisiune pentru un an anume. Un an mai înnorat dă mai puțin, unul mai senin dă mai mult.

Cum arată producția lună de lună?

În Cluj, curba producției are forma unui deal: urcă din februarie, e maximă în mai, iunie, iulie și august, apoi coboară spre noiembrie și decembrie.

Producția estimată de PVGIS pentru 5 kWp în Cluj-Napoca, spre sud, la 35°, rotunjită:

Sunt medii pe termen lung, nu măsurători dintr-un an anume. Pentru localitățile din jur găsești tabelele pe pagini separate, de exemplu Florești sau Apahida; diferențele sunt mici, de ordinul a 1–2%.

Pe sezoane, imaginea arată cam așa:

• Primăvara (martie–mai): producția crește rapid; mai e adesea printre cele mai bune luni, pentru că temperaturile sunt încă moderate.
• Vara (iunie–august): cea mai mare producție lunară. În zilele foarte călduroase, randamentul panourilor scade puțin din cauza temperaturii.
• Toamna (septembrie–noiembrie): producție în scădere, cu diferențe mari între o toamnă însorită și una cu ceață.
• Iarna (decembrie–februarie): producție mică. Zăpada care rămâne pe panouri oprește producția până se topește sau alunecă.

Ce înseamnă asta pentru tine: vara vei avea surplus, iarna vei lua energie din rețea. Ca prosumator, surplusul ți se compensează după regulile în vigoare. Pașii și regulile actuale sunt explicate în Prosumator pe scurt: pașii de la ofertă la racordare.

Ce schimbă orientarea și înclinarea?

Sudul cu înclinare de circa 30–35° dă, în general, cea mai mare producție anuală în România. Abaterile mici, spre sud-est sau sud-vest, costă de regulă doar câteva procente.

Orientarea est-vest, frecventă pe acoperișurile cu două ape, produce mai puțin pe total decât sudul, dar distribuie producția mai bine pe parcursul zilei: dimineața produc panourile de pe est, după-amiaza cele de pe vest. În PVGIS, pentru Cluj, 5 kWp împărțiți est-vest la 20° dau circa 4.975 kWh pe an, cu aproximativ 18% mai puțin decât sudul la 35°. Același sistem spre sud, dar la 20°, dă circa 5.845 kWh. Dacă ai consum dimineața și seara devreme, est-vestul poate fi totuși o alegere bună. Varianta potrivită casei tale o vezi în calculator, alegând orientarea și unghiul acoperișului.

Înclinările mici (10–15°) favorizează vara și dau mai puțin iarna. În plus, zăpada stă mai mult pe ele.

Ce reduce producția pe teren?

Din ce vedem la service și la spălări, cele mai frecvente cauze ale unei producții sub estimare sunt:

• Umbrele parțiale. Un horn, o antenă sau un copac care crește pot afecta un string întreg, mai ales iarna, când soarele e jos.
• Murdăria. Praful, polenul și depunerile de la păsări se adună, mai ales pe panourile cu înclinare mică. Despre asta, la spălarea panourilor fotovoltaice.
• Zăpada. Pe panourile slab înclinate rămâne zile întregi.
• Probleme de invertor sau de conexiuni. Un string deconectat sau o eroare de invertor pot trece neobservate dacă nimeni nu urmărește aplicația de monitorizare.

Sfat practic: compară producția lunară din aplicația invertorului cu estimarea din calculator. O abatere de câteva procente e normală. Una mare, constantă, de la lună la lună, merită verificată.

E 5 kWp potrivit pentru casa ta?

Un sistem de 5 kWp e un punct de pornire frecvent pentru case fără încălzire electrică. Dacă ai pompă de căldură, mașină electrică sau consum mare vara (aer condiționat, piscină), probabil îți trebuie mai mult. Cum faci calculul pornind de la factură găsești în Ce putere îți trebuie? Cum citești factura de curent.

Concluzie

Pentru Cluj, 5 kWp orientați spre sud la 35° înseamnă, după PVGIS, circa 6.060 kWh pe an, cu multă energie vara și puțină iarna. Cifra exactă pentru casa ta depinde de acoperiș, umbre și orientare. Dacă vrei o estimare făcută pe acoperișul tău, nu pe o medie, programează o evaluare gratuită.